(adaptare de Dorin Liviu Zaharia dupa
o piesa a grupului "ECHIPA '84", Dorin Liviu Zaharia)

Sunt un frate tanar, care crede in dreptate,
Am ochi negri dar am mainile curate.
Iubesc pletele si ploaia si camasile-nflorate,
Nu raspund cand mi se-arunca vorbe-n spate.

Un fapt fara importanta
ma poate face sa sper,
Ma-nclin si pun in balanta
ce-i sfant cu ce-i efemer.

Peste tot atarna greu
Teama de sinceritate...
Dar de cate ori, prieteni, n-am suras cu intristare
Cand sperantele pareau inselatoare.

Cand necinstea si prostia
si-ascundeau prin gropi norocul,
Stiti de cate ori, prieteni, le-am prins jocul.

Ne-am saturat de palavre,
de carti si filme de soc,
Cu vampe, regi si cadavre,
cu stele de iarmaroc.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.

Ni-e lehamite de marsuri,
de tromboane si plocoane,
De blazoane, de canoane si fasoane.
Fiindca banul si prostia
sunt pericole morale
Circul vietii ne-a impus salturi mortale.

Deasupra florilor noastre
ciuperca cheama a pustiu,
Din cer cad pasari albastre
si totusi nu e prea tarziu.

Ploaia care va veni
Le va potopi pe toate.
Sa-ncercam sa facem noi
Un oras fara pacate.
4*| Ploaia care va veni
| Le va potopi pe toate.